BD „Fondul persoanelor repatriate în Basarabia/RSSM după anul 1944”

Căutarea dosarelor păstrate în depozitele Agenției Naționale a Arhivelor cu referire la persoanele, care s-au repatriat în Basarabia/RSSM după anul 1944.

Numele* Prenumele*

* Notă – informația a fost introdusă doar în limba rusă, prin urmare pentru a identifica persoanele este necesar să introduceți datele (numele sau prenumele) doar în limba rusă.

Fondul repatriaților reprezintă un fond recent transferat de către SIS către ANA. Acesta conține aproximativ 40 mii dosare personale care au, la rândul său, în medie 5-6 pagini, mult mai puțin decât dosarele condamnaților politici.

Unele dosare incluse în BD (care au fost recent preluate) sunt în proces de prelucrare arhivistică (ordonare, întocmirea inventarului conform procedurilor ANA) din acest considerent nu conțin informații cu referire la localitate în care a avut domiciliul sau în care s-a născut persoana până la repatriere. Aceste informații pot fi verificate doar consultând dosarul la fața locului.

În această bază de date sunt incluse dosarele deschise celor care s-au repatriat în Basarabia/RSSM după 1944, fie forțat sau benevol. Marea parte a dosarelor se referă la basarabeni înrolați în Armata Română și care, la data de 23 august 1944 când România trece de partea Coaliției Națiunilor Unite, se aflau în unități de luptă sau auxiliare (de regulă, pionieri) ale Armatei Române. Ei nu erau declarați oficial prizonieri de război dat fiind că URSS îi considera cetățeni sovietici din oficiu din simplu motiv că s-au născut în Basarabia considerată de Moscova teritoriu sovietic (asemenea Țărilor Baltice, de altfel). Ei au fost tratați însă cu mare circumspecție și trebuiau să treacă o procedură de verificare și filtrare la intrarea în URSS/RSSM. Unii asupra cărora au fost găsite informații compromițătoare, inclusiv din presa românească a vremii, au fost deportați direct în regiuni îndepărtate ale URSS-ului, iar alții asupra cărora nu existau probe concludente, au fost lăsați să revină la vatră. Mai târziu însă, faptul de a fi înrolat în Armata Română, cu sau fără participare la operațiuni militare, sau numai ca premilitar în perioada interbelică, era adeseori motiv de mobilizare forțată la muncă, mai ales, dar nu exclusiv, începând cu 1947-1949. De aceea, o parte importantă a acestei categorii de persoane repatriate pot fi considerate victime politice ale regimului sovietic și urmează a fi reabilitate potrivit legii 1225/1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.